Sâmbătă seară am avut şansa să asist la un spectacol superb performat de un monstru sacru al muzicii româneşti. Tudor Gheorghe, bardul a cărui muzică depăşeşte cu mult media de inteligenţă, a reuşit (din nou) să încânte ieşenii cu haru-i de excepţie.

Mă uit la producţiile cinematografice făcute peste ocean şi văd cum americanii descoperă în fiecare om obişnuit un Rambo…

Din păcate, noi nu mai suntem interesaţi nici măcar să mediatizăm valorile autentice ale poporului nostru. Ce să caute Tudor Gheorghe pe „sticlă”? Play back-urile cu fete îmbrăcate sumar aduc mai mult rating.

Revenind la concertul din 11 aprilie, vă puteţi închipui ce spectacol de senzaţie a ieşit dacă, la un moment dat, maestrul a lansat o provocare foarte curajoasă publicului: să aleagă care variantă a unei melodii sună mai frumos, cea cântată în stilul Romicăi Puceanu (pe care a imitat-o aproape perfect), sau cea cântată în stilu-i propriu!